ENERVÁȚIE s.f. (Med.) Ablațiune sau secționare a unui nerv sau a unui grup de nervi. [< fr. énervation].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ENERVÁȚIE s. f. ablațiune sau secționare a unui nerv, a unui grup de nervi ori a unui ganglion nervos. (< fr. énervation, lat. enervatio)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

enerváție s. f., g.-d. art. enerváției
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*enervațiúne f. (lat. enervátio, -ónis). Slăbirea nervilor. Fig. Perderea [!] răbdăriĭ, iritare. – Și -áție, dar maĭ des -áre.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink