EMICÍCLU, emicicluri, s. n. V. hemiciclu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de gall | Semnalează o greșeală | Permalink

EMICÍCLU s.n. v. hemiciclu.
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

*emicíclu n., pl. urĭ și e (vgr. ῾emi-kýklion, d. ῾emi, semi-. și kýklos, cerc). Spațiŭ în formă de semicerc, maĭ ales vorbind de un loc de spectacol. V. semi-cerc.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink