EMERÍ, s. n. (Rar) Șmirghel. – Din fr. émeri.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de baron | Semnalează o greșeală | Permalink

EMERÍ s.n. (Rar) Șmirghel. [< fr. émeri].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EMERÍ s. n. șmirghel (2). (< fr. émeri)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EMERÍ s. v. șmirghel.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

emerí s. n., art. emeríul
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*emerí n. Min. Numele francez al najdaculuĭ, o varietate de corindon cu care se șlefuĭesc petrele [!] (Rom. nu i se poate zice așa, că nu se poate declina. Cel maĭ bine e să i se zică smeril, d. it. smeriglio, sp. esmeril, vfr. esmeril, émeril, nfr. émeri, germ. schmirgel, d. vgr. smýris, smýridos, smeril, smyrízo, șlefuĭesc).
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink