EMBLEMÁTIC, -Ă, emblematici, -ce, adj. De emblemă, care ține de emblemă. – Din fr. emblématique.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

EMBLEMÁTIC, -Ă adj. Cu caracter de emblemă, care ține de emblemă. [Cf. fr. emblématique].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EMBLEMÁTIC, -Ă adj. cu caracter de emblemă. (< fr. emblématique)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

emblemátic adj. m., pl. emblemátici; f. sg. emblemátică, pl. emblemátice
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*emblemátic, -ă adj. (d. emblemă: ngr. envlimatikós). De emblemă, relativ la emblemă: ieroglifele-s figuri emblematice. Adv. În mod emblematic.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink