EMANAȚIONÍSM s. n. Emanatism. [Pr.: -ți-o-] – Din emanație.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

EMANAȚIONÍSM s.n. Emanatism. [Pron. -ți-o-. / < fr. émanationnisme].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EMANAȚIONÍSM s. n. emanatism. (< fr. émanationnisme)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EMANAȚIONÍSM s. (FILOZ.) emanatism.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

emanaționísm s. n. (sil. -ți-o-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink