ELIMINATÓR, -OÁRE, eliminatori, -oare, adj. (Rar) Eliminatoriu. – Din fr. éliminateur.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ELIMINATÓR s.n. (Electr.) Filtru. [< fr. éliminateur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

eliminatór adj. m., pl. eliminatóri; f. sg. și pl. eliminatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink