2 definiții pentru «electru»   declinări

eléctru s. m. – Ambră. – Var. ilectru. Gr. ἠλέϰτρον (sec. XVIII). Înv. Se întîlnește cu electric, adj., din fr., cu numeroși der.
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

*eléctru n. (vgr. élektron). Aliaj de aur și argint. Chihlimbar. – La Dos. ilectru (ngr. ilektron), chihlimbar.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink