ELECTRÓD, electrozi, s. m. Conductor electric prin care intră sau iese curentul dintr-un mediu conductor sau din vid. – Din fr. électrode.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ELECTRÓD ~zi m. Conductor electric care realizează contactul între un mediu și o sursă sau un consumator de energie electrică. [Sil. e-lec-trod] /<fr. électrode
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ELECTRÓD s.m. Capătul unui circuit electric prin care continuă să treacă curentul; conductor electric prin care trece curentul. [< fr. électrode, cf. fr. électro-, gr. odos – drum].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ELECTRÓD s. m. conductor electric prin care intră (anod) sau iese (catod) curentul. (< fr. électrode)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

electród s. m., pl. electrózi
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*electród m. (electr- și vgr. ῾odós, drum). Punct pin [!] care un curent electric pătrunde într´un corp. Unu din conductoriĭ care se cufundă în baĭa electrolitică.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink