ELECTROCUȚIÚNE s.f. Electrocutare. [< fr. électrocution].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
ELECTROCUȚIÚNE s. f. electrocutare. (< fr. électrocution)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
electrocuțiúne s. f. (sil. -ți-u-), g.-d. art. electrocuțiúnii; pl. electrocuțiúni
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
*electrocuțiúne f. (electric și cut din execuțiune; fr. électrocution). Omorîre pin [!] electricitate.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink