ELECTRO- Element de compunere însemnând „electric”, „bazat pe electricitate” și servind la formarea unor substantive sau adjective. – Din fr. électr(o)-, germ. elektr(o)- etc.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ELECTRO- Element prim de compunere savantă care intră în formația unor cuvinte tehnice, arătând că cuvântul se referă la „electricitate”. [Var. electri-. / < fr. électro-, germ. elektro-, cf. gr. elektron – ambră galbenă].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ELECTR(O)- elem. „electricitate”. (< fr. électr/o/-, germ. elektr/o/-, cf. gr. elektron, ambră galbenă)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare specializate

Aceste definiții pot explica numai anumite înțelesuri ale cuvintelor.

---

electro-clavicord v. electrofone, instrumente.
Sursa: DTM (2010) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink