ECVÉSTRU, -Ă, ecveștri, -stre, adj. De călăreț, călare; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. – Din fr. équestre, lat. equestris.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ECVÉSTRU ~stră (~ștri, ~stre) 1) Care este călare; încălecat. 2)(despre opere plastice) Care reprezintă o persoană călare. [Sil. ec-ves-tru] /<fr. équestre, lat. equestris
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ECVÉSTRU, -Ă adj. De călăreț; călare. [Pron. ec-ves-, scris și equestru, pl. -eștri, -estre, var. ecuestru, -ă adj. / < lat. equester < equus – cal, cf. fr. équestre].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

ECVÉSTRU, -Ă adj. de călăreț; (despre opere plastice) care reprezintă o persoană călare. (< fr. équestre, lat. equester, -tris)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ECVÉSTRU adj. călare. (O statuie ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

ecvéstru adj. m., pl. ecvéștri; f. sg. ecvéstră, pl. ecvéstre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*ecŭéstru, -ă adj. (lat. equester, d. equus, cal). Călare, de cavalerie. Statuă ecŭestră, care reprezentă [!] un om călare. Clasa ecŭestră, ordinu ecŭestru, cavaleriĭ romanĭ, nobilĭ maĭ de jos. – Și echestru. Fals ecv-.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink