EBULMÉNT s.n. (Geol.) Surpare, prăbușire, năruire. ♦ Materialul astfel rezultat. [< fr. éboulement].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EBULMÉNT s. n. 1. surpare, prăbușire, năruire a unui teren, a unui material. 2. materialul astfel rezultat. (< fr. éboulement)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ebulmént s. n., pl. ebulménte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink