EȘANTIÓN, eșantioane, s. n. 1. Cantitate mică luată dintr-un produs, pentru a da posibilitatea să se examineze felul, cantitatea sau valoarea produsului; probă, mostră. 2. (Rad.) Impuls foarte scurt care definește semnalul din care provine la un moment dat. [Pr.: -ti-on] – Din fr. échantillon.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

EȘANTIÓN ~oáne n. Parte dintr-un material sau dintr-un produs pe baza căreia se poate stabili calitatea întregului; mostră; probă. [Sil. e-șan-ti-on] /<fr. échantillon
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

EȘANTIÓN s.n. 1. Probă, mostră dintr-un produs, dintr-o marfă etc. 2. Mulțimea obiectelor socotite într-o statistică; parte a unui univers analizat (statistic) pentru a determina prin ea calitățile universului. [Pron. -ti-on. / < fr. échantillon].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

EȘANTIÓN s. n. 1. porțiune, cantitate dintr-un produs, dintr-o marfă etc., detașată, prin selecție; mostră. 2. parte reprezentativă (statistic) a unei populații. 3. (radio) impuls foarte scurt care definește semnalul din care provine la un moment dat. (< fr. échantillon)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

EȘANTIÓN s. model, mostră, probă, (reg.) modă. (Un ~ dintr-un material.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

eșantión s. n. (sil. -ti-on), pl. eșantioáne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

*eșantiĭón n., pl. ĭoane (fr. échantillon, din échandillon, rudă cu pv. escandil, -al, o măsură de capacitate, și cu it. scandaglio, sondă. Cp. cu cotilĭon, batalion). Probă, mostră. V. șablon.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink