DURMÍ vb. IV v. dormi.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

dorm, a -í v. intr. (lat. dormire, it. dormire, pv. fr. cat. sp. pg. dormir. – Dorm, doarme; să doarmă. Vechĭ șĭ azĭ Trans. Olt a durmi). Mă aflu în somn, mă odihnesc în somn. Fig. Nu mă mișc: apele dorm, luna, codru doarme. A dormi buștean (saŭ: ca bușteanu), tun (saŭ: ca tunu), ca plumbu, a dormi dus (adică: dus pe lumea cea-laltă, mort), a dormi adînc, foarte greŭ. Prov. Cum îțĭ veĭ așterne, așa veĭ dormi, ce veĭ semăna, aceĭa veĭ culege; cum te veĭ purta, așa veĭ fi recompensat. V. tr. A dormi un somn greŭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink