DURÁTĂ, durate, s. f. Interval de timp in care se petrece, se desfășoară o acțiune; timpul cât durează ceva. ♦ Spec. Timpul cât ține intonarea sau executarea unei note muzicale; valoarea unei note. ♦ Spec. Interval de timp situat între două evenimente succesive și de aceeași natură. Durata recreației. – După fr. durée. Cf. it. durata.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DURÁTĂ ~e f. 1) Interval de timp în care se petrece sau durează ceva; mărime. 2) muz. Timpul cât ține executarea unei note muzicale. /<fr. durée
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DURÁTĂ s.f. Perioadă de timp în care are loc, se desfășoară ceva; interval de timp cât durează ceva. ♦ Timp cât durează intonarea unei note muzicale; valoare. [< it. durata, cf. fr. durée].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DURÁTĂ s. f. 1. interval de timp în care are loc, se desfășoară ceva; timpul cât durează ceva. 2. (muz.) timpul afectat unei note sau pauze. (după fr. durée, it. durata)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DURÁTĂ s. 1. întindere, lungime, mărime. (~ unei zile de vară.) 2. interval, întindere, perioadă, răstimp, timp, (reg.) rahăt. (Pe toată ~ examenului.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
durátă s. f., pl. duráte
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
* durátă f., pl. e (fr. durée; it. durata). Timpu cît durează ceva: durata uneĭ lecțiunĭ.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DURÁT s. n. Acțiunea de a dura2; construire, zidire, durare. – V. dura2.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
durát s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DURATA DE ZBOR timpul cât o aeronavă se poate menține în aer în condiții de securitate. Durata maximă de zbor este timpul maxim de menținere în aer a unei aeronave în condiții de securitate cu utilizarea integrală a combustibililor aflați la bord.
Sursa: GTA
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
durată I. 1. Interval de timp afectat unei note* sau pauze*. D. se indică prin: forma notelor și pauzelor; punctul* pus după notă; semnele așezate deasupra notelor (legato*, coroană*, staccato*, louré* etc.); indicarea procedeului de execuție (pizzicato*, spiccato*); măsura* (o pătrime* în ¢ e mai scurtă decât în c). D. sunetelor este relativă, ea depinzând de tempo(2)-ul și caracterul lucrării. D. absolută poate fi indicată (în principiu) prin cifrele metronomice (v. metronom), dar și aici intervine punctul de vedere al interpretului* care le poate respecta sau nu. 2. Cronometrajul total al unei lucrări sau a unei mișcări dintr-o lucrare. Unii compozitori îl indică, ajutând astfel să-și fixeze mai precis tempoul și, în ultimă instanță, d. fiecărui sunet în parte. II. Unul dintre parametrii muzicali în concepția unora dintre compozitorii contemporani (mai ales a acelora de orientare post-serială), reprezentând ansamblul elemetelor d. (1) care, asemenea înălțimii*, intensității*, timbrului* și atacului (4), poate fi organizat pe baza seriei* la toate dimensiunile discursului. Prima compoziție în care s-a aplicat principiul organizării d. a fost Mode de valeur et d’intensité de Messiaen (1949-1950). V. valoare (II, 1).
Sursa: DTM
(2010)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink