DUMNEZEÍRE s. f. Divinitate; Dumnezeu. – Din Dumnezeu.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

DUMNEZEÍRE f. 1) Atribuire de calități dumnezeiești; divinizare. 2) Natură, caracter dumnezeiesc; divinitate. /Din Dumnezeu
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DUMNEZEÍRE s. (BIS.) 1. v. Dumnezeu. 2. v. cer.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dumnezeíre s. f., g.-d. art. dumnezeírii
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dumnezeíre f. Deificare, divinizare. Divinitate. Vechĭ. Evlavie. – În Ps. S. zeire.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink