DULCEÁG, -Ă, dulcegi, -ge, adj. 1. (Despre mâncăruri și băuturi) Cam dulce, ușor îndulcit. ♦ Fără gust; searbăd, fad. ◊ Fig. Versuri dulcege. 2. Fig. (Despre manifestările oamenilor) Care vrea să pară prietenos; mieros. – Dulce + suf. -eag.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
ana_zecheru
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DULCEÁG1 ~gă (~gi, ~ge) 1) Care este cam dulce; dulciu. 2) fig. Care produce o impresie neplăcută de artificialitate; siropos. /dulce + suf. ~eag
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DULCEÁG2 adv. Cu bunăvoință și amabilitate exagerată; mieros. /dulce + suf. ~eag
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DULCEÁG adj. 1. (rar) dulciu. (Un fruct ~.) 2. v. searbăd.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DULCEÁG adj. v. languros, mieros, sentimental.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dulceág adj. m., pl. dulcégi, f. sg. dulceágă, pl. dulcége
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dulceág, -ă adj., pl. egĭ, ege. Cam dulce. Fig. Fad, nesărat: poet dulceag. Adv. A scrie dulceag.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink