DUCÉSĂ, ducese, s. f. Soția unui duce²; femeie care stăpânește un ducat. – Duce + suf. -esă (după fr. duchesse). Cf. it. duchessa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

DUCÉSĂ ~e f. 1) Femeie care purta titlul nobiliar de duce. 2) Soție a ducelui. /<fr. duchesse
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DUCÉSĂ s.f. Soția unui duce. [Cf. it. duchessa, fr. duchesse].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DUCÉSĂ s. f. soția unui duce; femeie care stăpânește un ducat (I). (după fr. duchesse)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

ducésă s. f., g.-d. art. ducései; pl. ducése
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* ducésă f., pl. e (d. duce; fr. duchesse, it. duchessa). Nevastă de duce. Suverană a unuĭ ducat.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink