DRÓȘCĂ, droște, s. f. (Înv. și pop.) Birjă. – Din ucr. drožka.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de ana_zecheru | Semnalează o greșeală | Permalink

DRÓȘCĂ ~te f. înv. Trăsură mică, descoperită, pe arcuri. /<ucr. drozka
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DRÓȘCĂ s. v. birjă, trăsură.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dróșcă (dróște), s. f. – Fiacru, birjă, trăsură de piață. Rus., ceh. drožka, pol. doroszka (Cihac, II, 102). – Der. droșcar, s. m. (birjar); droșcărie, s. f. (magazine pentru trăsuri).
Sursa: DER (1958-1966) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dróșcă s. f., g.-d. art. dróștei; pl. dróște
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dróșcă f., pl. ște și ștĭ (rut. dróžka, d. rus. dróžki, dim. d. drógi, pl. d. drogá, targă; pol. [dial.], ceh. drožka, droagă, droșcă, de unde germ. droschke, birjă. V. droagă). Cam vechĭ. Birjă. Munt. Un fel de trăsură proastă descoperită.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink