DORIÁN, -Ă, dorieni, -e, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. (La pl.) Populație stabilită în antichitate în Pelopones, în Grecia insulară și pe coastele Asiei Mici; (și la sg.) persoană care aparține acestei populații. 2. Adj. Care aparține dorienilor (1), privitor la dorieni; doric. [Pr.: -ri-an] – Din fr. dorien.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de romac | Semnalează o greșeală | Permalink

DORIÁN, -Ă adj. propriu dorienilor, populație din Doriada (Grecia). ◊ (s. n.) dialect al limbii grecești vechi. (< fr. dorien)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

dorián s. m., adj. m. (sil. -ri-an), pl. doriéni (sil. -ri-eni); f. sg. doriánă, g.-d. art. doriénei, pl. doriéne
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Definiții din dicționare neoficiale

Deoarece nu sunt editate de lexicografi, aceste definiții pot conține erori, deci e preferabilă consultarea altor dicționare în paralel

---

dorián adj. n. (În sintagma) Glas dorian = o altă denumire pentru glasul (ehul) I în muzica bisericească psaltică. – Din gr. dorios.
Sursa: D.Religios (1994) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink