DONICIOÁRĂ, donicioare, s. f. Diminutiv al lui doniță. – Doniță + suf. -ioară.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DONICIOÁRĂ s. cofiță, (reg.) cofăiel, cofaieș. (O ~ cu apă.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

donicioáră s. f., g.-d. art. donicioárei; pl. donicioáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink