DONATÓR, -OÁRE, donatori, -oare, s. m. și f. Persoană care face o donație. ◊ Donator de sânge = persoană care oferă o cantitate din sângele propriu pentru transfuzii și perfuzii. – Din fr. donateur, lat. donator, -oris.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DONATÓR ~oáre (~óri, ~oáre) m. și f. Persoană care face o donație; om care donează ceva. /<fr. donateur, lat. donator, ~oris
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DONATÓR, -OÁRE s.m. și f. Persoană care face o donație. ◊ Donator de sânge = persoană care dă o cantitate din sângele său pentru a fi folosită la transfuzii; donor. [Cf. lat. donator, fr. donateur].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DONATÓR, -OÁRE s. m. f. 1. cel care face o donație. ♦ ~ de sânge = cel care dă o cantitate din sângele său pentru transfuzii; donor. 2. individ care cedează altui individ un organ, un țesut, o celulă, un cromozom, o genă. (< fr. donateur, lat. donator)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DONATÓR s. (înv.) dănuitor. (~ul unui bun.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Donator ≠ primitor, recipient
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
donatór s. m., pl. donatóri
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
* donatór, -oáre adj. și s. (lat. donator). Dăruitor, care donează.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
donatoáre s. f., g.-d. art. donatoárei; pl. donatoáre
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
donator, donatori s. m. (deț.) deținut care împarte cu ceilalți alimentele primite de acasă.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink