DONATÍV s. n. dar în bani acordat soldaților de împărații romani, la urcarea lor pe tron. (< lat. donativum)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

donatív s. n., pl. donatíve
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* donatív n., pl. e (lat. donativum). La Romanĭ, dar făcut de împărat orĭ de general soldaților.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink