DOHOTÁR ~i m. înv. 1) Persoană specializată în producerea dohotului. 2) Negustor de dohot. /dohot + suf. ~ar
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DOHOTÁR, dohotari, s. m. (Reg.) Bărbat care face sau vinde dohot. – Din dohot + suf. -ar.
Sursa: DLRM (1958) | Adăugată de lgall | Semnalează o greșeală | Permalink

DOHOTÁR s. v. păcurar.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink