dogór s.n. (înv.) 1. arșiță. 2. (fig.) foc.
Sursa: DAR (2002) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink

dogór n., pl. inuz. urĭ saŭ oare. Dogoare, arșiță. Fig. Foc, pasiune: dogoru dragostiĭ.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink