8 definiții pentru «documentar»   declinări

DOCUMENTÁR, -Ă, documentari, -e, adj., s. n. 1. Adj. Cu caracter sau valoare de document. 2. Adj., s. n. (Film sau scriere) care prezintă fapte absolut autentice. – Din fr. documentaire.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

DOCUMENTÁR1 ~ă (~i, ~e) 1) Care are caracter de document; care este bazat pe documente. 2) Care servește la informarea precisă într-un document. Date ~e. /<fr. documentaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DOCUMENTÁR2 ~e n. 1) Film care prezintă fapte autentice. 2) Scriere în care se relatează sau se înregistrează evenimente din actualitate. /<fr. documentaire
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DOCUMENTÁR, -Ă adj. Bazat pe documente; care servește la documentare. // s.n. Film, scriere care înfățișează fapte reale, cu valoare de document, de documentație. [Cf. fr. documentaire].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DOCUMENTÁR, -Ă I. adj. care servește la documentare; cu valoare de document. II. s. n. film, scriere care înfățișează fapte reale. (< fr. documentaire)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

documentár adj. m., pl. documentári; f. sg. documentáră, pl. documentáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

documentár s. n., pl. documentáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* documentár, -ă adj. (d. document, fr. ducumentaire). Care are caracteru unuĭ document. Care se bazează pe documente.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink