DOCUMENTÁ, documentez, vb. I. Refl. A se informa amănunțit și temeinic (pe bază de documente). ♦ Tranz. A dovedi, a susține ceva pe bază de documente. – Din fr. documenter.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

A DOCUMENTÁ ~éz tranz. A argumenta pe bază de documente. /<fr. documenter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE DOCUMENTÁ mă ~éz intranz. A se pune la curent pe bază de materiale documentare; a se informa. /<fr. documenter
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DOCUMENTÁ vb. I. tr., refl. A (se) informa, a (se) sprijini (într-)o cercetare, (într-)o afirmație etc. pe documente. [< fr. documenter, it. documentare].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DOCUMENTÁ vb. tr., refl. a (se) informa, a (se) sprijini (într-)o cercetare etc. pe documente. (< fr. documenter)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DOCUMENTÁ vb. a cerceta, a se informa, a studia, a vedea, (înv.) a se pliroforisi. (S-a ~ dacă nu s-a mai scris despre asta.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

documentá vb., ind. prez. 1 sg. documentéz, 3 sg. și pl. documenteáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* documentéz v. tr. (d. document; fr. documenter). Susțin pin documente: a documenta o afirmațiune.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink