DOCUMATÓR s. n. aparat plan de microfilmare a documentelor de arhivă. ◊ (cinem.) instalație gen trucă verticală servind pentru reproducerea în format fotografic sau cinematografic a diapozitivelor sau a machetelor desenate ori pictate, de diverse dimensiuni. (< germ. Dokumator)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

documatór s. n., pl. documatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink