5 definiții pentru «docență»   declinări

DOCÉNȚĂ, docențe, s. f. Titlul, gradul sau funcția de docent; examen pentru obținerea acestui titlu sau grad. – Docent + suf. -ență.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

DOCÉNȚĂ ~e f. 1) Funcție de docent. 2) Durata acestei funcții. /docent + suf. ~ență
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DOCÉNȚĂ s.f. Titlul și demnitatea de docent. ♦ Examen pentru obținerea acestui titlu. [< it. docenza].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DOCÉNȚĂ s. f. titlul și demnitatea de docent; examen pentru obținerea acestui titlu. (< it. docenza)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

docénță s. f., g.-d. art. docénței; pl. docénțe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink