DISURÍE, disurii, s. f. (Med.) Greutatea de a urina. – Din fr. dysurie.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISURÍE s.f. (Med.) Greutate la urinare. [Gen. -iei. / < fr. dysurie, cf. gr. dys – dificil, ouron – urină].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISURÍE s. f. dificultate la urinare. (< fr. dysurie)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

disuríe s. f. (sil. mf. di-s), art. disuría, g.-d. art. disuríei; pl. disuríi, art. disuríile (sil. -ri-i-)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink