DISPERSÁRE, dispersări, s. f. Acțiunea de a (se) dispersa și rezultatul ei; împrăștiere, răspândire. – V. dispersa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISPERSÁRE s.f. Acțiunea de a (se) dispersa și rezultatul ei; timpul și locul în care cineva a fost dispersat. [< dispersa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISPERSÁRE s. v. împrăștiere.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Dispersare ≠ concentrare
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dispersáre s. f., g.-d. art. dispersării; pl. dispersări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DISPERSÁ, disperséz, vb. I. Tranz. și refl. A (se) împrăștia, a (se) răspândi, a (se) risipi în toate părțile. ♦ (Chim.) A realiza o dispersie sau a fi în stare de dispersie. ♦ Refl. (Fiz.; despre unde) A se descompune într-un spectru de unde cu frecvențe diferite. ♦ Tranz. și refl. (În timp de război) A (se) deplasa în chip organizat (populația, instituțiile etc.) din centrele aglomerate, în regiuni mai ferite. – Din fr. disperser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A DISPERSÁ ~éz tranz. A face să se disperseze. /<fr. disperser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE DISPERSÁ mă ~éz intranz. 1) A se răspândi în diferite direcții sau pe un spațiu mai mare; a se împrăștia; a se risipi. 2) chim. (despre particule de substanțe) A produce o dispersie. 3) chim. (despre substanțe) A fi în dispersie. 4) fiz. (despre unde, radiații) A se descompune într-un spectru de unde cu frecvență diferită sau de radiații monocromatice. 5) (populația sau instituțiile dintr-o localitate mare) A se evacua din centrele aglomerate, care pot fi atacate de inamic, în regiuni mai îndepărtate. 6) (despre persoane) A se ocupa de activități foarte variate. /<fr. disperser
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DISPERSÁ vb. I. tr., refl. A (se) împrăștia, a (se) răspândi (în toate părțile). ♦ tr. A împrăștia organizat populația, instituțiile etc. în timp de război pentru a nu constitui obiective vizibile. [< fr. disperser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISPERSÁ vb. I. tr., refl. a (se) împrăștia, a (se) răspândi. ◊ (chim.) a realiza o dispersie, a se afla în stare de dispersie. II. tr. a împrăștia organizat populația, instituțiile etc. în timp de război, pentru a nu constitui obiective vizibile. ◊ a dispune unitățile militare pe subunități în raioane la distanțe mari, pentru a reduce posibilitățile inamicului de a le nimici. (< fr. disperser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DISPERSÁ vb. v. împrăștia.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A (se) dispersa ≠ a (se) concentra
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dispersá vb., ind. prez. 1 sg. disperséz, 3 sg. și pl. disperseáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink