DISCUTÁBIL, -Ă, discutabili, -e, adj. Care poate fi discutat; neconvingător, îndoielnic. – Din fr. discutable.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCUTÁBIL ~ă (~i, ~e) Care poate fi discutat; care dă de bănuit. /<fr. discutable
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCUTÁBIL, -Ă adj. Care se (mai) poate discuta; contestabil, îndoielnic. [Cf. fr. discutable].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCUTÁBIL, -Ă adj. 1. care se (mai) poate discuta. 2. contestabil, îndoielnic. (< fr. discutable)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCUTÁBIL adj. 1. v. controversat. 2. (fig.) șubred. (Un argument ~.) 3. v. nesigur.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Discutabil ≠ indiscutabil
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

discutábil adj. m., pl. discutábili; f. sg. discutábilă, pl. discutábile
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* discutábil, -ă adj. (fr. discutable). Care se poate discuta, care nu poate fi admis fără cercetare: teoriile acestuĭ scriitor îs foarte discutabile.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink