DISCULPÁRE, disculpări, s. f. Acțiunea de a (se) disculpa; dezvinovățire. – V. disculpa.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCULPÁRE s.f. Acțiunea de a (se) disculpa și rezultatul ei; disculpație, disculpă. [< disculpa].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCULPÁRE s. v. dezvinovățire.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

disculpáre s. f., g.-d. art. disculpării; pl. disculpări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCULPÁ, discúlp, vb. I. Tranz. și refl. (Livr.) A (se) dezvinovăți. ♦ Tranz. A recunoaște că un acuzat nu este vinovat (și a-l scoate din cauză). – Din fr. disculper.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A DISCULPÁ discúlp tranz. 1) (persoane) A face să se disculpe; a dezvinovăți; a dezvinui; a justifica. 2) (acuzati) A scoate din culpă; a recunoaște ca fiind nevinovat; a dezvinovați; a dezvinui; a justifica. /<fr. disculper
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A SE DISCULPÁ mă discúlp intranz. A-și demonstra nevinovăția; a se dezvinovăți; a se dezvinui; a se justifica. /<fr. disculper
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCULPÁ vb. I. tr., refl. A (se) dezvinovăți, a se justifica. [P.i. discúlp, 3,6 -pă. / < fr. disculper].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCULPÁ vb. tr., refl. a (se) dezvinovăți, a (se) justifica. (< fr. disculper)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DISCULPÁ vb. v. dezvinovăți.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A se disculpa ≠ a se inculpa
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

disculpá vb., ind. prez. 1 sg. discúlp, 3 sg. și pl. discúlpă; conj. prez. 3 sg. și pl. discúlpe
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* discúlp, a -á v. tr. (fr. disculper, it. discolpare. V. culpă). Justific, dezvinovățesc, scot din culpă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink