DIMINUTIVÁT, -Ă, diminutivați, -te, adj. Care a devenit diminutiv. – V. diminutiva.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIMINUTIVÁ, diminutivéz, vb. I. Tranz. (Lingv.) A face să devină diminutiv, a forma diminutive. – Din fr. diminutiver.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIMINUTIVÁ vb. tr. a deriva cu ajutorul sufixelor diminutivale. (< fr. diminutiver)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

diminutivá vb., ind. prez.1 sg. diminutivéz, 3 sg. și pl. diminutiveáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink