DIMENSIONÁRE, dimensionări, s. f. Acțiunea de a dimensiona. [Pr.: -si-o-] – V. dimensiona.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIMENSIONÁRE s.f. Acțiunea de a dimensiona. [Pron. -si-o-. / < dimensiona].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

dimensionáre s. f. (sil. -si-o-), g.-d. art. dimensionării, pl. dimensionări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DIMENSIONÁ, dimensionéz, vb. I. Tranz. A stabili, pe bază de calcul, dimensiunile unei construcții, ale unei mașini, ale unui aparat, ale unei piese etc. [Pr.: -si-o-] – Din germ. dimensionieren.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

A DIMENSIONÁ ~éz tranz. 1) (piese, aparate, mașini, construcții) A măsura pentru a stabili dimensiunile. 2) (lucruri) A sorta pe dimensiuni. [Sil. -si-o-] /<germ. dimensionieren
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DIMENSIONÁ vb. I. tr. 1. A stabili prin calcul dimensiunile unei construcții, ale unei mașini etc. 2. A sorta pe dimensiuni. [Pron. -si-o-. / < dimensiune].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIMENSIONÁ vb. tr. 1. a stabili prin calcul dimensiunile unei construcții, ale unei mașini etc. 2. a sorta pe dimensiuni. (< germ. dimensionieren)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

dimensioná vb. (sil. -si-o-), ind. prez. 1 sg. dimensionéz, 3 sg. și pl. dimensioneáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink