DILOGÍE ~i f. Operă dramatică care conține două acțiuni distincte, dar legate între ele prin temă, idei și personaje. [Art. dilogia; G.-D. dilogiei; Sil. -gi-e] /<fr. dilogie
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DILOGÍE s.f. 1. Sens dublu, echivoc. 2. Operă dramatică care conține două acțiuni distincte. [Gen. -iei. / < fr. dilogie, cf. gr. dis – doi, logos – semnificație].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DILOGÍE s. f. 1. sens dublu, echivoc. 2. operă dramatică cu două acțiuni distincte. (< fr. dilogie)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dilogíe s. f., art. dilogía, g.-d. art. dilogíei; pl. dilogíi, art. dilogíile
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dilogíe s.f. Operă (literară) în două părți ◊ „«Romantica» [...] este mai degrabă titlul unui proiect de mai mare sau mai mică anvergură, a cărui intenție nu mai surprinde la autorul unor dilogii, trilogii și cicluri cum este autorul [...]” R.lit. 29 V 86 p. 11 (din fr. dilogie; DN3 alte sensuri)
Sursa: DCR2
(1997)
|
Furnizată de Editura Logos |
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink