DICASTÉRIU s.n. v. dicaster.
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dicastériu, dicasterii s. n. 1. Nume dat fiecăreia dintre cele zece secțiuni ale tribunalului heliaștilor din vechea Atenă. 2. (Înv.) Tribunal bisericesc care judeca procesele de divorț. ♦ Fig. Tribunal, instanță de judecată. [Var.: dicastér, dicastérion s. n.] – Din fr. dicastère, gr. dikastirion.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink