DIAMETRÁL, -Ă, diametrali, -e, adj. Care aparține diametrului, privitor la diametru; care trece prin centrul unui cerc. ◊ Plan diametral = plan care trece prin centrul unei sfere, al unui elipsoid etc. ♦ (Adverbial) Diametral opus = cu desăvârșire opus, în opoziție directă cu...; de neîmpăcat. [Pr.: di-a-] – Din fr. diamétral.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
IoanSoleriu
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DIAMETRÁL1 adv. Cu desăvârșire; în întregime; absolut; total. ◊ ~ opus a) în opoziție totală; b) de neîmpăcat. [Sil. di-a-] /<fr. diamétral
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DIAMETRÁL2 ~ă (~i, ~e) Care ține de diametru; propriu diametrului. ◊ Plan ~ plan care trece prin centrul unui corp sferic, sferoidal sau cilindric. [Sil. di-a-] /<fr. diamétral
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DIAMETRÁL, -Ă adj. Referitor la diametru, de diametru. // adv. Diametral opus = total opus; de neîmpăcat, ireconciliabil. [< fr. diamétral].
Sursa: DN
(1986)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DIAMETRÁL, -Ă I. adj. referitor la diametru. II. adv. 1. de la un capăt la altul; de-a curmezișul. 2. (fig.) cu totul, absolut. ♦ ~ opus = total opus; de neîmpăcat. (< fr. diamétral)
Sursa: MDN
(2000)
|
Adăugată de
raduborza
| Semnalează o greșeală
| Permalink
diametrál adj. m. (sil. di-a-, -tral), pl. diametráli; f. sg. diametrálă, pl. diametrále
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
* diametrál, -ă adj. (lat. diametralis. Cp. cu central îld. centric. Cp. și cu metric). Relativ la diametru, de diametru: linie diametrală. Adv. În direcțiunea diametruluĭ. Absolut, de tot: căĭ diametral opuse. Fig. Caractere diametral opuse.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink