DIAFANIZÁ, diafanizez, vb. I. Refl. și tranz. (Rar) A deveni sau a face să devină diafan, străveziu; a (se) subția. [Pr.: -di-a-] – Din fr. diaphaniser.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de RACAI | Semnalează o greșeală | Permalink

DIAFANIZÁ vb. I. refl. (Rar) A se subția, a deveni diafan. [< fr. diaphaniser].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DIAFANIZÁ vb. tr., refl. a face, a deveni diafan. (< fr. diaphaniser)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

diafanizá vb. (sil. di-a-), ind. prez. 1 sg. diafanizéz, 3 sg. și pl. diafanizeáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink