* diaconát n., pl. e (lat. diaconatus). Diaconie.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
diaconát s. n. Rangul, demnitatea, funcția de diacon; timpul cât este în funcție un diacon; diaconie. – Din diacon + suf. -at.
Sursa: D.Religios
(1994)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink