DEZOLATÓR, -OÁRE, dezolatori, -oare, adj. (Rar) Dezolant. – Dezola + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZOLATÓR, -OÁRE adj. (Rar) Dezolant. [Cf. fr. désolateur].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZOLATÓR adj. v. demoralizant, deprimant, descurajant, dezolant, mohorât, posomorât, trist.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dezolatór adj. m., pl. dezolatóri; f. sg. și pl. dezolatoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink