DEZMÂNIÁ, dezmấnii, vb. I. Refl. și tranz. A-și potoli sau a face să-și potolească mânia; a (se) îmblânzi, a (se) îmbuna. [Pr.: -ni-a. – Prez. ind. și: dezmâniez] – Dez- + mânia.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de dante | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZMÂNIÁ vb. v. calma, domoli, îmblânzi, îmbuna, împăca, liniști, potoli.
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A se dezmânia ≠ a se mânia
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dezmâniá vb. (sil. -ni-a), ind. și conj. prez. 1 și 2 sg. dezmânii, 1 sg. dezmânie (sil. -ni-e), 1 pl. dezmâniém; ger. dezmâniínd (sil. -ni-ind)
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dezmăniĭ și -éz, a -á v. tr. Fac să treacă mînia. V. refl. Mă îmbunez, depun mînia.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink