DEZINHIBÍȚIE s. f. Ieșirea din starea de inhibiție, înlăturare a inhibiției; dezinhibare. – Din fr. desinhibition.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZINHIBÍȚIE s.f. (Med.) Înlăturarea stării de inhibiție. [Gen. -iei. / < fr. désinhibition].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZINHIBÍȚIE s. f. dezinhibare. (< fr. désinhibition)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

dezinhibíție s. f. → inhibiție
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink