8 definiții pentru «dezgustător»   declinări

DEZGUSTĂTÓR, -OÁRE, dezgustători, -oare, adj. Care trezește dezgust; respingător, scârbos. – Dezgusta + suf. -ător.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZGUSTĂTÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care dezgustă; care provoacă dezgust; respingător; repulsiv; antipatic; nesuferit. /a dezgusta + suf. ~ător
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZGUSTĂTÓR, -OÁRE adj. Care trezește dezgust; respingător, scârbos. [< dezgusta + -tor].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZGUSTĂTÓR, -OÁRE adj. care trezește dezgust; respingător. (< dezgusta + -tor)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZGUSTĂTÓR adj. 1. dizgrațios, grețos, hidos, oribil, respingător, scârbos, (livr.) imund, (reg.) mârșav, (fam. fig.) borât. (~ la înfățișare.) 2. grețos, oribil, scârbos, sinistru. (Un rânjet ~.) 3. v. neplăcut. 4. v. oribil. 5. abject, monstruos, odios, oribil, respingător, (livr.) abominabil. (O faptă ~oare.) 6. infect, respingător, scârbos, spurcat, (pop.) scârnav. (~oare treabă!)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

Dezgustător ≠ ademenitor, atrăgător, chemător, îmbietor, ispititor, tentant
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dezgustătór adj. m., pl. dezgustătóri; f. sg. și pl. dezgustătoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

* dezgustătór, -oáre adj. Care te dezgustă.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink