DEZGROPÁT, dezgropaturi, s. n. Dezgropare. – V. dezgropa.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEZGROPÁT s. v. deshumare.
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
Dezgropat ≠ îngropat, înhumat, înmormântat
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dezgropát s. n.
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEZGROPÁ, dezgróp, vb. I. Tranz. 1. A scoate un cadavru sau osemintele cuiva din mormânt; a exhuma, a deshuma. ♦ Fig. A scoate la iveală (lucruri uitate). 2. A scoate din pământ, a aduce la suprafață, prin săpături, un obiect îngropat. – Dez- + [în]gropa.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
LauraGellner
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A DEZGROPÁ dezgróp tranz. 1) (obiecte, plante îngropate) A scoate din groapă (prin săpături); a aduce la suprafață. 2) (cadavre, oseminte) A scoate din mormânt; a deshuma; a exhuma. 3) fig. A readuce în memorie; a scoate din uitare; a dezmormânta. /dez- + a [în]gropa
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
DEZGROPÁ vb. 1. v. deshuma. 2. a scoate. (A ~ un bolovan din pământ.)
Sursa: Sinonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A dezgropa ≠ a îngropa, a înhuma, a înmormânta,
Sursa: Antonime
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dezgropá vb., ind. prez. 1 sg. dezgróp, 3 sg. și pl. dezgroápă; ger. dezgropând
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
dezgróp, a -á v. tr. (d. groapă. - Dezgrop, dezgroapă; să dezgroape). Scot din pămînt, exhumez. Dezmormîntez.
Sursa: Scriban
(1939)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink
a dezgropa morții expr. a aduce în discuție lucruri mai vechi, fără legătură cu obiectul unei dispute.
Sursa: Argou
(2007)
|
Adăugată de
blaurb
| Semnalează o greșeală
| Permalink