DEZAMĂGITÓR, -OÁRE, dezamăgitori, -oare, adj. Care dezamăgește. – Dezamăgi + suf. -tor.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZAMĂGITÓR ~oáre (~óri, ~oáre) Care dezamăgește. /a dezamăgi + suf. ~tor
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DEZAMĂGITÓR adj. decepționant, deziluzionant. (Un spectacol ~.)
Sursa: Sinonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dezamăgitór adj. m. (sil. mf. dez-), pl. dezamăgitóri; f. sg. și pl. dezamăgitoáre
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink