DETAȘAMÉNT, detașamente, s. n. 1. Grup de subunități sau de unități militare reunite temporar sub o comandă unică pentru a îndeplini o misiune cu caracter independent. 2. Echipă, grup. – Din fr. détachement.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de IoanSoleriu | Semnalează o greșeală | Permalink

DETAȘAMÉNT ~e n. 1) Grup de oameni conduși de un șef, care au scopuri comune și îndeplinesc o acțiune comună. 2) Grup de militari reuniți pentru a îndeplini o misiune specială. /<fr. détachement
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DETAȘAMÉNT s.n. 1. Grup de militari, de luptători înarmați (separați momentan de unitatea lor) căruia i se încredințează o anumită misiune. 2. Unitate; echipă, grup. [< fr. détachement].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DETAȘAMÉNT s. n. 1. grup de militari, de luptători înarmați căruia i se încredințează o anumită misiune. 2. unitate; echipă, grup. ◊ grupare temporară formată dintr-un număr variabil de nave. (< fr. détachement)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

detașamént s. n., pl. detașaménte
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

detașamént n., pl. e (fr. détachement). Trupă de soldațĭ despărțită dintr’alta maĩ mare.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink