A DESUCÍ ~ésc tranz. A suci în direcție opusă. [Sil. -su-ci] /des- + a suci
Sursa: NODEX (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

A desuci ≠ a răsuci, a suci
Sursa: Antonime (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

desucí vb., ind. prez. 1 sg. și 3 pl. desucésc, imperf. 3 sg. desuceá; conj. prez. 3 sg. și pl. desuceáscă
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

dessucésc orĭ desucésc v. tr. (d. sucesc cu prefixu des-). Sucesc înapoĭ, fac cum era în ainte de a se fi sucit.
Sursa: Scriban (1939) | Adăugată de blaurb | Semnalează o greșeală | Permalink