DESPĂIENJENÍ, despăienjenesc, vb. IV. Refl. (Despre ochi sau privire) A începe să zărească, să vadă bine; a se limpezi. [Pr.: -pă-ien-] – Des1- + [îm]păienjeni.
Sursa: DEX '98
(1998)
|
Adăugată de
claudia
| Semnalează o greșeală
| Permalink
A SE DESPĂIENJENÍ pers 3 se ~éște intranz. (despre ochi, vedere) A-și recăpăta limpezimea; a deveni limpede. [Sil. -pă-ien-] /des- + a [îm]păienjeni
Sursa: NODEX
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink
despăienjení vb. (sil. -pă-ien-), ind. prez. 1 sg. și 3 pl. despăienjenésc, imperf. 3 sg. despăienjeneá; conj. prez. 3 sg. și pl. despăienjeneáscă
Sursa: Ortografic
(2002)
|
Adăugată de
siveco
| Semnalează o greșeală
| Permalink