DESOLVATÁRE, desolvatări, s. f. Acțiunea de a desolvata și rezultatul ei. – V. desolvata.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

DESOLVATÁRE s.f. Acțiunea de a desolvata și rezultatul ei. [< desolvata].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

desolvatáre s. f., g.-d. art. desolvatării; pl. desolvatări
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink

DESOLVATÁ, desolvatez, vb. I. Tranz. A elimina lichidul reținut de anumite substanțe prin îmbibare. – Din fr. désolvater.
Sursa: DEX '98 (1998) | Adăugată de claudia | Semnalează o greșeală | Permalink

DESOLVATÁ vb. I. tr. (Chim.) A elimina lichidul reținut de anumite substanțe prin îmbibare. [< fr. désolvater].
Sursa: DN (1986) | Adăugată de LauraGellner | Semnalează o greșeală | Permalink

DESOLVATÁ vb. tr. a elimina lichidul reținut de anumite substanțe prin îmbibare. (< fr. désolvater)
Sursa: MDN (2000) | Adăugată de raduborza | Semnalează o greșeală | Permalink

desolvatá vb., ind. prez. 1 sg. desolvatéz, 3 sg. și pl. desolvateáză
Sursa: Ortografic (2002) | Adăugată de siveco | Semnalează o greșeală | Permalink